HARDLY A ROOM OF ONE’S OWN. GENDER AND COLLABORATIVE WRITING IN THE PREWAR ROMANIAN NOVEL
(Abstract)

This paper examines the early contributions of Romania’s first women novelists, who frequently collaborated with male writers in their literary endeavours. Prior to the 19th century, women were almost entirely excluded from public discourse, facing significant barriers to participation in both literary and broader intellectual domains. It was not until the latter half of the century that women began to gain limited representation, often facilitated by their connections to prominent men, either as daughters or wives, or through intellectual exchanges with male contemporaries. Figures such as Sofia Nădejde, Adela Xenopol, and Constanța Dunca-Șchiau exemplify this dynamic, reflecting the way familial or social ties often provided the initial platform for their literary presence (Baghiu 2021; Moroșan 2022). The gradual incorporation of social and political themes into female-authored novels during the pre-war period, where mostly sentimental novels were emerging, parallels the broader sociopolitical instability and the systemic under-representation of women (Cohen 1999). This tentative engagement with social and political narratives may also reflect the fear of public ostracism and severe criticism, which likely compelled many women to collaborate with male authors as a strategic approach to gain credibility and avoid marginalization (Gârdan 2020). Working around the novels of V.A Urechia and Marie Boucher, as well as the writer duo Olteo (Olimpia Teodoru) and Doru Teodoru, this paper aims to investigate the driving forces behind these collaborations and the broader implications for women’s representation in Romanian literature during this period. Alternatively, this paper seeks to explore whether women novelists who lacked connections to prominent male literary figures had any realistic prospects of gaining recognition or achieving success in the pre-war Romanian literary scene. By delving into the socio-cultural and literary dynamics of the era, the article examines the extent to which independence from male networks or patronage influenced the visibility and reception of female-authored works during this formative period in Romanian literature.

Keywords: collaborative writing, prewar Romanian novel, feminist literature, sentimental novel, Romanian women novelists.

NICI MĂCAR O CAMERĂ DOAR A EI. GENUL ȘI SCRIITURA COLABORATIVĂ ÎN ROMANUL ROMÂNESC INTERBELIC
(Rezumat)

Acest studiu analizează contribuțiile timpurii ale primelor romanciere din România, care au colaborat frecvent cu autori bărbați în demersurile lor literare. Până în secolul al XIX-lea, femeile au fost aproape complet excluse din discursul public, confruntându-se cu bariere semnificative în ceea ce privește participarea atât în domeniul literar, cât și în cel intelectual, în sens larg. Abia în a doua jumătate a secolului femeile au început să obțină o reprezentare limitată, adesea facilitată de legăturile lor cu bărbați influenți, fie în calitate de fiice sau soții, fie prin schimburi intelectuale cu contemporani de sex masculin. Figuri precum Sofia Nădejde, Adela Xenopol și Constanța Dunca-Șchiau ilustrează această dinamică, reflectând modul în care relațiile familiale sau sociale au constituit, de multe ori, prima platformă pentru afirmarea lor literară (Baghiu 2021; Moroșan 2022). Integrarea treptată a temelor sociale și politice în romanele scrise de femei în perioada premergătoare Primului Război Mondial, într-un context dominat de apariția romanelor preponderent sentimentale, este paralelă cu instabilitatea sociopolitică generală și cu subreprezentarea sistemică a femeilor (Cohen 1999). Această abordare timidă a narațiunilor sociale și politice poate reflecta, de asemenea, teama de ostracizare publică și de critici severe, care le-a determinat probabil pe multe scriitoare să colaboreze cu autori bărbați ca strategie de obținere a credibilității și de evitare a marginalizării (Gârdan 2018). Plecând de la romanele lui V. A. Urechia și Marie Boucher, precum și de la cuplul de scriitori Olteo (Olimpia Teodoru) și Doru Teodoru, acest articol își propune să investigheze forțele care au stat la baza acestor colaborări și implicațiile mai largi asupra reprezentării femeilor în literatura română a perioadei. În același timp, studiul urmărește să exploreze dacă romancierele lipsite de conexiuni cu figuri masculine proeminente din câmpul literar aveau șanse reale de a obține recunoaștere sau de a cunoaște succesul în scena literară românească antebelică. Prin analiza dinamicilor socioculturale și literare ale epocii, articolul examinează în ce măsură independența față de rețelele sau patronajul masculin a influențat vizibilitatea și receptarea operelor scrise de femei în această perioadă de formare a literaturii române moderne.

Cuvinte-cheie: scrisul colaborativ, roman românesc antebelic, literatură feministă, roman sentimental, romanciere române.